La Caru' cu Bere

nu gasesc niciodata masa.
Listele cu rezervari se fac pe cateva saptamani.
Sunt cozi si pe listele de asteptare, iar eu sunt mereu pe lista asta....
Stiu deja placa. Trebuie sa astept la bar pana se elibereaza o masa.
Uneori am noroc, dupa 2 ore de asteptare, o fata imbracata in uniforma localului ma va conduce la o masa cand io sunt pe cale sa lesin de oboseala.
Astfel de "momente Kodak" ma fac sa apreciez micile bucurii ale vietii, o masa la Caru' cu Bere...
Daca va intrebati de unde incapatanarea mea de a merge in aceasta minunata berarie, pentru ca minunata este, va pot spune de acum, am o talentata sora balerina.
De 2 ori pe saptamana danseaza la Caru' cu Bere in trupa de dansatori profesionisti ai localului.
Sustinerea mea este totala, pentru ca, dupa fiecare reprezentatie, balerinii au in protocol obligatia de a ridica la unul sau doua dansuri, poporul bautor de bere si mancator de ciolan afumat cu fasole.
In cazul in care nu se ridica nimeni la dans, sa va fie rusine, intervin Io, sora mai mare, sa anim atmosfera alaturi de dansatori si de cei 3 speriati smulsi de la masa cand inca isi mai mestecau bucata de carne.
E greu de dansat la Caru' cu Bere. Toata lumea munceste acolo ca intr-un stup.
Ospatarii nu se opresc niciodata. Servirea se face non-stop la mase, chiar daca dansatorii danseaza :))
E nebunie!
Stau si ma intreb, oare pe seara cate farfurii, pahare sparte si picioare in cap si-au luat ospatarii de la dansatori in timp ce serveau masa?
Important este sa curga berea,nene..... nimeni sa nu stea, conform cu imaginea. pam, pam...