A fost o data ca niciodata un Tzarc.
Faptura mica si agitata cu parul cret si mereu ciufulit, Tzarc locuieste intr-un oras mare si foarte aglomerat.
Mereu zapacita si impiedicata, Tzarc vorbeste mult si nu sta locului o clipa.
Povestea incepe intr-o zi de marti cand Tzarc se decide sa plece la munca cu masina, avea benzina si s-a gandit ca mica ei conserva alba merita sa fie scoasa din cand in cand in lume.
Ziua a trecut repede, agitatia cu pregatirile pentru plecarea in delegatie au facut-o sa nu simta trecerea orelor iar la ceas de seara se decide ca e cazul sa isi scoata sora mai mica la o plimbare cu masina.
Nu s-au vazut de mult si au atatea sa isi povesteasca.
Se grabeste sa ajunga la ea acasa, langa trecerea de pietoni cum te duce drumul, pe partea dreapta, Tzarc gaseste un loc de parcare generos.
Alearga intr-un suflet pana la sora ei, Tzarcone si o asteapta sa se pregateasca si ea de plecare. Cele doua surori ies din scara blocului zambind, cand, dupa numai 2 minute de mers se opresc surprinse de ceea ce vad, ADO, mica masina alba a lui Tzarc trece pe langa ele.
O privesc nedumerite cum se indeparteaza.
Ochii se dilata. Tzarc e in stare de soc. Ce naiba !?! De ceeeee i-au ridicat masina ?!?
Nu stie ce sa faca, sa alerge dupa masina de ridicari auto ? Unde sa se duca ? E deja seara. Ce se intampla ?
Tzarcone ii explica ceva despre triunghiurile desenate in zig zag inainte de intersectie, cica au o semnificatie, aceea de a nu parca pe zona marcata. E complicata lumea asta. Prea multe reguli pentru Tzarc.
Cu ochii mari si parul tot sculat pe cap, suna la politie, masina este bine, se poate duce sa o ridice, are adresa si costurile de plata pentru masina, 500 Ron + amenda de 150 Ron + 3 puncte de la nasu' mare, ca cadou.
Gura nu mai poate sa articuleze nici un cuvant, ochii i-au iesit din orbite.
Se gandeste sa sune din nou la politie, poate a fost o greseala, nu se poate sa coste atat de mult sa iti recuperezi o tabla, dar ce mai conteaza, imprumuta bani de la Tzarcone si pleaca sa recupereze masina.
ADO este aproape singura in parcare. In 15 min se inchide centrul de ridicari masini. Plata este facuta cu mana tremuranda. Prin minte ii trec toate colectiile de tricouri, bluze, sosete si chiloti care puteau sa fie cumparate cu banii astia.... Ufff...
Un barbat de la paza o conduce la masina si asteapta, Tzarc cauta in geanta, cauta si cauta, scoate tot din geanta, arunca pe jos, carti, portofel, parfum, servetele, da...... se pare ca exista o mica problema, cheile de la masina, da....se pare ca au ramas la sora ei acasa:))
Tzarc zambeste paznicului, Ups....
In 30 de minute ajung si cheile, cumnatul lu Tzarc este mandru ca s-a casatorit cu sora cea mica, Tzarc este o comoara la casa omului, da bine ca nu e la casa lui, ii da cheile si pleaca...
Este aproape dimineata, a fost o zi minunata, de maine Tzarc se decide sa invete iar semnele de circulatie si sa mearga pe jos pana la munca.
marți, 11 august 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Mersul pe jos e muuult mai sanatos... si nu costa nimic! ;)
RăspundețiȘtergereBine ca nu erai si tu in masina cand au ridicat-o...